Gravitatia Destinului

Exista si Soarta, si exista si Destin. Diferentierea se face in sensul ca Soarta se afla in interiorul Destinului, precum un nisip intr-un borcan bine etansat. Iar omul, sau fiinta, se afla legat de amandoua. Si poate intoarce clepsidra cum voieste. Daca stie cum.
Destinul este atunci cand Dumnezeu spune ca te vei naste in momentul X si vei parasi corpul in momentul Y. Tot in destin intra si marile prefaceri pe care omul le realizeaza. Soarta insa, ei bine Soarta este modul cum omul isi poate indeplini Destinul. Soarta poate fi schimbata, Destinul niciodata. Astfel, poti face lucruri marete si sa ramai in anonimat sau judecat cu fapte gresite, sau poti face lucruri marete ramanand in istorie precum un invingator.

In ambele cazuri, voia lui Dumnezeu se implineste, dar si voia Omului; caci Dumnezeu si-a asumat Destinul Omului, iar Omul trebuie sa-si asume Soarta sa. In acest fel se pot ridica manastiri cu ajutorul demonilor, asa cum spunea Dragos Argesanu.
Gravitatia din interiorul Destinului da o forma anume Sortii. Astfel incat, in inponderabilitatea ei, a Sortii, Omul pluteste in Destinul lui. In voia Vidului. Ca sa intelegeti mai bine, imaginati-va ca plutiti intr-un Vid numit Destin. Cu cat va impingeti in puncte de sprijin si dati o directie avantului vostru, cu atat creati Soarta. Iar daca veti sta fara sa faceti nimic, atunci sunteti supusi Legii Vidului Destinului.
Pace intre voi!