Trebuie sa stim ce sa mancam si cand

In cadrul organismului uman, fiecare dintre noi are nevoie la nivel intern de toate cele 3 mari grupe de macronutrienti , acestea aflandu-se intr-o stare de echilibru in permanenta, multumita reactiilor chimice de descompunere facute la nivel celular. In acest fel, in momentul in care un regim este dezechilibrat ca urmare a unor alegeri alimentare necorespunzatoare, efectele secundare vor aparea doar in clipa in care corpul isi va fi secat toate resursele de a obtine necesarul zilnic pe cale proprie. Din aceasta cauza, este important sa constientizam nevoile reale ale organismului si sa evitam pe cat posibil situatiile in care il fortam ori il punem in situatii limita.

Cum stim sa ne dozam macronutrientii

In limite generale, nevoile proprii nu difera semnificativ de la om la om, astfel incat o reprezentare estimativa a unui meniu echilibrat va incorpora 50-60% carbohidrati, 30% proteine si 15% grasimi. La nivel celular, prima sursa ce va fi transformata in energia necesara mentinerii functiilor vitale vor fi hidratii de carbon, fapt pentru care proventajul lor va fi exponential mai mare cu cat activitatea fizica va fi in crestere.

In ceea ce priveste masa musculara, aceasta va fi formata si intretinuta de proteine, acestea fiind esentiale pentru o dezvoltare corespunzatoare. Nu in ultimul rand, grasimea este necesara in cantitatile cele mai reduse, fiind insa la fel de importanta datorita rolului cheie in protectia mecanica a tuturor structurilor de baza de la nivelul organismului.

Grasimile saturate versus nesaturate

La fel ca orice alt tip de macronutrient, sursa din care alegem sa ne hranim organismul cu grasimi va da tonul unei absorbtii mai bune si a unei folosiri mai eficiente. Atunci cand le clasificam, putem observa faptul ca cele saturate se solidifica odata aflate la temperatura ambientala normala. Motivul principal pentru care consumul lor va trebui tinut sub control este afinitatea pentru depunderea pe capilarele sangvine, crescand astfel riscul de ateroscleroza, infarct si la scara generala, acumularea de kilograme in plus. Pe de alta parte, grasimile nesaturate actioneaza chiar in sens opus, scazand riscul de patologii asociate cu degenerarea sistemului cardiovascular.

Care sunt sursele cele mai comune de grasimi

In ceea ce priveste segregarea dintre cele doua tipuri anterior mentionate, asa cum niciun produs nu este format in intregime dintr-un singur tip de macronutrient, nici dieta noastra nu poate fi un rezultat al eliminarii complete a unei grupe alimentare, mai ales in contextul unui indice de masa corporal in limitele normale. Astfel, in timp ce grasimea buna din avocado, ulei de masline sau fructe cu coaja lemnoase ar putea-o inlocui pe cea saturata din carnea de porc si unt, recomandarea ce are cele mai multe sanse de a fi respectata la nivel general este cea de a savura totul in portii mici, proportional cu intensitatea efortului fizic intreprins zilnic.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *